Adopta un catel!

Adopta un catelus

miercuri, 20 ianuarie 2010

Online

Azi am o mare problema cu siteurile de asa-zisa socializare si in special cu unul anume, devenit adevarat fenomen. In fiecare zi vad cupluri care se destrama pentru ca “ea” a primit prea multe comments la o poza, a adaugat un nou “prieten” sau in inboxul “lui” se afla mesaje indecente de la vreo terta participanta (mai mult sau mai putin virtual) in relatia de cuplu-triplu.

Asadar, lumea virtuala, ajuta sau distruge? Iti da ocazia sa cunosti cu usurinta multa lume, insa aceasta poate conduce la instabilitate si incertitudine. Totul poate sa inceapa asemeni unui joc (sau cu un joc la propriu), apoi devine o competitie (in special intre domnisoarele cu tendinte de vedetism-sa vedem cine isi face cei mai multi prieteni) si in final-dependenta. Asemeni participantilor la sedintele AA, pot sa declar ca am trecut mai mult sau mai putin prin etapele de mai sus (mai putin partea cu adunatul de prieteni, intrucat nu mi-a permis timpul :P). Insa in ultimul timp am vazut mai mult partile rele ale socializarii virtuale. Un cuplu de prieteni s-a despartit dupa 2 ani pentru ca din “greseala”, el a vazut niste mailuri care l-au facut sa aiba dubii privind fidelitatea prietenei. Iar acum amandoi sunt niste zombie dorindu-si sa reia povestea insa fiind impiedicati de incertitudine. Altii isi pierd increderea deoarece vad ca persoana X posteaza pe wall-ul “lui/ei” declaratii, aluzii, comentarii. Si incepi sa te intrebi unde a fost intr-o seara in urma cu 3 luni cand nu ti-a raspuns la telefon. Devine o adevarata tragedie in cazul in care cei 2 nu sunt din acelasi oras iar X se afla aproape de “el/ea”. Situatia se complica atunci cand apar setarile “jmechere” care ascund un profil si realizezi ca de fapt partenerul te-a mintit cand a spus ca a intrerupt orice legatura cu X. Probabil este in natura umana sa se profite de ocazii daca exista si atunci.. cat este de binevenit un astfel de sistem care faciliteaza socializarea? Putem vorbi despre liberul arbitru, despre calitatea si cantitatea sentimentelor care exista in lumea reala, insa indiferent de ce parte ne aflam, nu putem ignora ca lumea virtuala are un impact puternic.

Eu voi lua o pauza si ma intorc in lumea reala (asa voi gasi mai multe subiecte despre care sa aberez in blog :P). Poate ca e mai bine sa am incredere in prietenul din dotare sau pur si simplu sa ignor. Incep sa cred ca uneori sunt mai ferciti cei care nu sunt atat de informati… si mai ales cei care prefera o cafea aburinda in locul unor declaratii virtuale.

vineri, 15 ianuarie 2010

Back

Teoretic am reintrat in ritm. A durat ceva timp sa ma dezmeticesc dupa sarbatori :P

Ca orice roman plecat si dus in acelasi timp, m-am intors pe planeta cozonacilor. Si am petrecut in stilul clasic, insa fara a ajunge asa cum cere traditia contemporana la spital din cauza de excese. Am reusit sa ma odihnesc chiar mai mult decat am prevazut si aceasta multumita (nu, nu o sa spun din cauza) "prietenilor". Cei mai apropiati au fost din nefericire plecati, iar cei care imi simt lipsa cand nu sunt tara, au reactionat ca de obicei. Au stat pe invisible, au realizat ca e prea frig ca sa iasa din colibe iar femelele au mai putut folosi si-un alt motiv tipic. Si nefiind prima data, am luat decizia epocala de a nu ma mai obosi sa anunt pe nimeni cand mai trec prin tara. A da..si mai si adusesem cadouri si prajituri :P Dar ignorand aceste aspecte, concediul per total a fost binevenit.

Si am revenit la realitate..din fericire saptamana muncitoreasca a inceput avand o zi libera la mijlocul ei (de-aia imi place mie in strainataturi..au mai multe zile libere :P). Mi-am reamintit cum e sa te trezesti la 7 si sa alergi cu ochii inchisi in cautarea cafelei, mi-am amintit ce colegi minunati am (da, da..ma minunez zilnic cand observ anumite reactii) si am inceput iar sa sper ca voi castiga la loto. Cine-mi da niste numere? :P